Valentinul

Inevitabil, a venit şi 14 februarie. Că asta nu depinde de anii bisecţi. Asadar lumea a început să îşi manifeste opiniile pe site-urile de socializare. În grupul meu de prieteni sunt puţini din ăia loviţi în freză care sărbatoresc. Am mulţi hateri. Şi ăstia se împart în două tabere:

1. Ăia care susţin că nu ai nevoie de o zi anume ca să sărbătoreşti iubirea
Ei, zău! Pe acelaşi raţionament ar trebui să desfiinţăm şi ziua femeii/mamei (în varianta comunistă), ziua copilului şi altele ca astea. Că, la fel, nu ai nevoie de o zi să îţi arati iubirea şi aprecierea faţă de ei.

2. Ăia care cred că e o sărbătoare importată şi deci noi, ca români, nu ar trebui să o sărbătorim.
Cu ăştia tind să fiu de acord. Aşa o să ajungem să sărbătorim şi Happy Hanukkah şi Thanksgiving day. Iar în ceea ce priveşte argumentul „că am luat-o că am vrut să avem şi noi o zi”… în care să ne băloşim în săruturi şi să ne dăm cadouri, sunt curioasă câţi dintre ei sărbătoresc Dragobetele.

Una peste alta, simt faţă de ziua asta, cam ce simt şi faţă de gay. Nu mă deranjează, dar nu sunt nici practicantă🙂

Iar pentru cei care consideră că e marketing, da, indiscutabil e marketing. Ce nu e marketing? Şi, în plus, ajută la economie să scoţi iubita la o friptură de vităcal, dacă tot nu ne-o mai primeşte la export🙂 (carnea, nu iubita)

Îvăţaţi să fiţi toleranţi! Vă pupă Scârbetta!

haters-hate-panther (1)


9 responses to “Valentinul

  • Lotus

    Depinde. Pe de o parte e frumos să serbezi Crăciunul chiar dacă ar trebui să fii curat şi pur în fiecare zi, gen. Pe de alta, nu pot să nu simpatizez cu cei (cum ar fi adelina) care simt o puternică discrepanţă între unul din cele mai profunde sentimente umane şi etalarea lui plină de superficialitate pe toate tarabele…🙂

  • Scârbette

    De acelasi marketing de care vorbeste adelina se bucura si celelalte sarbatori. Deci pe mine nu asta ma deranjeaza cel mai tare. Ironic, dar din postura de haterita, au ajuns sa ma enerveze haterii. E cool sa fii anti? Da bine sa pui pe facebook cum nu suporti tu inimioarele. Cine e fericit in curtea lui si cu povestea lui de dragoste nu cred ca ar trebui sa mai fie interesat de cum sarbatoresc „astia care nu inteleg iubirea”. Imi miroase un pic a frustrare.

  • Lotus

    @Scârbette Da. Dar, în timp ce Crăciunul este pentru ateu o sărbătoare frumoasă şi pentru credincios un moment sacru, de Sf. Valentin însăşi iubirea e mercantizată. „Te iubesc” nu mai face să vibreze corzile profunde ale sufletului, ca să fiu aşa mai poetic🙂 , verbul se dizolvă acum într-o serie de dulciuri şi inimioare, sacrul devine bagatelizat, profan, îl cumperi de la tarabă. De Crăciun, deşi cumpărăm diverse, parcă totuşi sărbătoarea îşi păstrează încărcătura.

    Are sens ce scriu?🙂

  • adelinailiescu

    Am auzit la radio un comentariu foarte pertinent cum ca urmeaza Triunghiul Bermudelor:14 februarie, 1 martie si 8 martie. Perfect adevarat! cred ca astea sunt puse special sa revigoreze comertul dupa austeritatea post-sarbatori de iarna.:)
    Eu sunt pentru iubire, o putem serba zilnic, numai sa fie sincera, nu expusa in scop comercial.

  • Lotus

    @scârbette: zi-mi tu că clipul ăla-i reprezentativ pentru majoritatea românilor.🙂

  • vicontele de Bragelone

    unde sunt eu nu se omoara astia cu 1 si 8 martie. nu le-am privit mereu ca pe ceva extrem de util, dar acum nu stiu daca sa le simt lipsa sau sa ma bucur de relaxare.
    imi aduc aminte ca, pe vremuri, de 1 martie trebuia sa duci la scoala cel putin un martisor mai cu mot, pentru invatatoare, sau pentru „diriga”. se chinuiau ai tai sa caute pe la „fondu’ plastic” cine stie ce aratare, tineai de ea ca de ochii din cap, sperai sa-i placa femeii si te tufleai cand vedeai ca zambeste si ca pune chestia motata (pentru care mama ta a pierdut o dupa-amiaza) peste multe alte chestii motate, care mai de care mai de care. fas. zambea, ca se astepta sa primeasca martisore de la copii, multumea si cam aia era. pam-pam! mult zgomot pentru nimic.
    valentine’s day? pe mine ma cheama valentin si o gramada de idioti cu care am de-a face prin strainataturi imi pronunta numele „velantain”. unii si-o iau. verbal. lectii de pronansieisan in engleza.
    io-s subiectiv, velantain sacs.
    dragobete? desigur. e o traditie romaneasca frumoasa. si e si greu de confundat cu vreun nume🙂

Baga şi tu!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: