I’ve been sober since October

Care-i treaba cu alcoolul? De unde vine şi unde se duce? De ce e tot Centrul Vechi plin de aburi? Asta să fie motivul pentru care tot iau foc chestii acolo…probabil râgâie mai mulţi în acelaşi timp şi fix atunci îşi aprinde vreunul o ţigară prin zonă şi bam! Fachiri, frate!

Cum începe? Ce îţi dă? De ce vrei din nou? Pă’ depinde de om, aş zice.

Există genul ăla de oameni care nu dansează până nu beau. După ce bea, omul dansează în aşa fel de se face de căcat, dar cum e anesteziat, nici că-i mai pasă. Se trezeşte, nu îşi mai aduce aminte sau, oricum nu a perceput ruşinea, şi ştie doar că îl dor toate, deci trebuie că a dansat bine de tot. E clar!, data viitoare mergem pe aceeaşi reţetă!

Mai sunt beţivii cocoşi. Aştia capăta brusc un kil de muschi in plus pe fiecare braţ odată cu licoarea bahică. Se crede în stare să se bată cu Cichicen şi cu Brusli în acelaşi timp. Visul lui cel mare e ca într-o bună zi, să creadă că poate să-l bata şi pe Ciac Noris. Un vis complet irealizabil pentru că se ştie clar ca Ciac poate să trezească oamenii din comă alcoolică decât cu o privire plină de reproş.

Beţivul caterincos – îşi dă drumul la o resursă care stă în restul timpului neutilizată. Şi, ca orice chestie neutilizată, merge mai greu la început. Când în sfârşit ar trebui să îi iasă, se trezeşte din beţie. Oha veselie! O să încerce şi o să încerce întruna până o să se (ne) plictisească.

Beţivul depresiv – de ăsta nu-mi place de nici o culoare. E ăla care atunci când bea îşi dă seama brusc cât de căcat e viaţa lui. Been there a couple of times. De ambele dăţi din cauze de bărbaţi (cărora ţin să le mulţumesc cu această ocazie).

Beţivii pupăcioşi. Aparent sunt plini de afecţiune. Nu vă lăsaţi păcăliţi! Ăştia duc lipsă şi vor afecţiune şi au citit ei undeva cum că cea mai bună metodă să primeşti e să dai tu înainte. Zis şi făcut! In no time te trezeşti pupat, atins, îmbraţişat. Trăiesc cu gândul că într-o zi o să-şi găsească un needy bastard/needy bitch ca ei şi or să trăiască fericiţi împreună.

Ce am descoperit eu din octombrie? Păi: că se dansează bine şi fără şi că e chiar mai bine că sunt şanse mai mici să-ţi pierzi echilibrul. Că şi după o noapte fără băutură capul poate să-ţi vâjâie la fel când îl aşezi pe pernă. Că la plânsul lucidă poţi să-ţi dai mai repede două perechi de pălmi şi să te şi nimereşti chiar. Că ca orice anestezie, când te trezeşti doare din nou. Că ca orice excitant, trece. Că chiar dacă esti tu al dracului de cool, a doua zi eşti, aproape fără excepţie, foarte uncool. Că dacă simţi nevoia să îţi curăţi stomacul, bei un ceai. Că un ficat mai mare nu înseamnă şi că e un ficat mai bun. Vorba americanului: less is more. Că am mai puţină celulită. Şi că, fiind lucid, ai mai multe şanse să te întâlneşti tu cu tine. Şi că sunt mai puţine şanse să mă trezesc într-o dimineaţă aşa

Tu ce fel de beţiv eşti?


6 responses to “I’ve been sober since October

Baga şi tu!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: